Istoria distilării cu alambicul  Cazanul de țuică

Cazanul de țuică

Distilarea se face cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba arabă – Al-ambiq – adică distilator. Mai cunoscută este însă denumirea de cazan de țuică sau pălincă.

Distilarea cu alambicul este o tehnică străveche, utilizată de chinezi încă cu 3.000 de ani î.Ch, ulterior fiind preluată de indieni, egipteni, greci și romani. Lichidul produs de toate aceste popoare, denumit mai târziu alcool de către arabi, era folosit în scopuri medicinale sau pentru producția de parfumuri. În secolul VI d.Ch, arabii au început invazia Europei, aducând cu ei și tehnica distilării. Alchimiștii și călugării europeni au fost cei care au îmbunătățit atât tehnica, cât și echipamentul de distilare.

Prima atestare documentară pe teritoriul României este din anul 1570 și face referire la fabricarea de ţuică în localitatea Turt (Satu Mare).

 

 

Distilatul conţine 3 părți: prima parte – „fruntea”, apoi „mijlocul” şi „coada”. Distilatul bun este mijlocul. Fruntea reprezinta 2-2,5% din distilat, cu 70-72% alcool, însă conține o cantitate mare de alcool metilic, acetat de etil și aldehide, deci nu se consuma, fiind toxică.  Coada, numita este slabă, cu o concentrație alcoolica foarte mica și cu gust  acru. Mijlocul reprezinta 30-40% din distilat, și este partea bună.

Învechirea

Învechirea rachiului durează minim 6 luni și se face în butoaie de stejar, pentru o culoare galben-maronie; de dud, pentru galben închis; de cireș, pentru galben-verzui.

Pălinca proaspătă are un gust aspru, ușor înțepător. Prin învechire pălinca capătă un gust plăcut, armonios, cu aroma fructului respectiv.

Pălinca

În momentul producerii pălinca este limpede și incoloră.

Culoarea galben pai sau galben auriu o primește datorită perioadei de învechire, cu gust şi arome specifice fructului din care este făcută.

– Pălinca de prune – are gust plăcut de prună şi aromă specifică, cu o uşoară tentă amăruie de la sâmburii de prună;

– Palinca de pere – la fabricaţie este incoloră, fiind caracterizată printr-o fineţe şi aromă deosebite. Prin învechire pălinca de pere capătă nuanţe gălbui cu reflexe plăcute;

– Pălinca de mere – culoarea rachiului la fabricaţie este alb-străvezie, cu gust puţin astringent, în schimb câştigă mult prin învechire devenind catifelat şi aromat, în special cel din soiul Golden auriu;

– Pălinca de gutui – are însuşiri olfacto-gustative plăcute, parfum fin şi gust de fagure de miere;

Pălinca din prune bistrițe Când totul e natural, se simte!

Îi un fel pregătit din prune bistriţe, cum le zicem noi aicea. Îs prune mari, albastre şi foarte dulci. Din aste iese cea mai bună pălincă de prune. Noi ştim să o preparăm cel mai bine.

În mod unanim, pălincarii spun că nu este recomandat ca tăria alcoolică să fie sporită artificial cu zahăr pus în borhotul de fructe. De aia te doare capul, de la zahăr. Însă de la pălinca noastră, din fructe curate, nu te doare, oricât ai bea.

Dincolo de ingrediente, mai contează şi butoaiele în care fructele sunt lăsate să fermenteze. Pălincarii spun că cele mai bune sunt butoaiele de stejar, uşor arse, care împrumută arome extrem de subtile pălincii. Iar pentru învechire, ei spun că pălinca trebuie lăsată să se învechească măcar cinci ani în butoaie din lemn.  Atunci când ajunge la o vechime potrivită, pălinca împrumută de la butoiul de lemn o culoare gălbuie. De asemenea, pălinca bună şi curată formează mărgele care durează atunci când este turnată în pahare. Însă cel mai important ingredient al unei pălinci bune, spun ardelenii, este inima bună cu care pălincarii o dăruiesc celor care vor să guste.

În istorie, pălinca a apărut în Evul Mediu timpuriu şi nu a fost inventată de ardeleni, ci de arabi. Ei nu o consumau ca băutură, deoarece Coranul interzice consumul de alcool, dar o foloseau pentru frecţie. După anul 1000, meşteşugul a ajuns şi în Ardeal.

Concursul de pălincă ‘Quintessence 2017

Pălinca de gutui fabricată de Aciu a obținut medalia de bronz la un concurs internațional de profil desfășurat recent în Ungaria.

Aciu Vasile deține o mică distilerie la Bocșița unde produce pălincă (  o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor).

Principala caracteristică a pălincii este faptul că se obține în urma unui proces de dublă distilare, ceea ce îi conferă tăria specifică.

Concursul de pălincă ‘Quintessence’, ce a avut loc în orașul Onga din Ungaria, la care a câștigat medalia de bronz cu pălinca de gutui, confirmă încă o dată calitatea și recunoașterea acestei rețete, o bijuterie a familiei care trebuie să trăiască și să rămână ca prima dată când s-a făcut.

Nu e nimic industrializat în ea. De aceea, cantitățile nu sunt mari. Așa că, pentru ocaziile în care merită să servești o băutură specială, te invităm cu drag să o ”coștolești”!

Pălinca – băutură alcoolică tradițională din România

Palinca sau pălinca (în maghiară Pálinka) este o băutură alcoolică tradițională din România și Ungaria, cu un conținut ridicat de alcool (52% procentajul legal).

Palinca reprezintă 40% din consumul de băuturi spirtoase în România și 75% din exportul de acestea.

Principala caracteristică a pălincii este faptul că se obține în urma unui proces de dublă distilare, ceea ce îi conferă tăria specifică.

Normele privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești[4] definesc între alte băuturi românești și Pălinca:

Pălinca este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor:

a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentratie alcoolică de maximum 70% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași concentrație alcoolică este autorizată;
c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul pălincii obținute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcodușe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) și piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conținutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”), coacăze roșii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scorușe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) și boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.), conținutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea pălincii a produselor îndulcitoare nu este permisă;
g) folosirea la fabricarea pălincii a zahărului caramelizat, nu este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obținându-se prin învechire în butoaie de stejar;
h) folosirea la fabricarea pălincii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, nu este permisă;
i) combinarea (cupajarea) este permisă;
j) concentrația alcoolică minimă este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

Sursa : wikipedia