Pălinca

Palinca sau pălinca (în maghiară Pálinka) este o băutură alcoolică tradițională din România și Ungaria, cu un conținut ridicat de alcool (52% procentajul legal).

Palinca reprezintă 40% din consumul de băuturi spirtoase în România și 75% din exportul de acestea.

Principala caracteristică a pălincii este faptul că se obține în urma unui proces de dublă distilare, ceea ce îi conferă tăria specifică.

Normele privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești[4] definesc între alte băuturi românești și Pălinca:

Pălinca este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor:

a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentratie alcoolică de maximum 70% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași concentrație alcoolică este autorizată;
c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul pălincii obținute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcodușe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L. cv “Williams”), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) și piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conținutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv “Williams”), coacăze roșii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scorușe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) și boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.), conținutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea pălincii a produselor îndulcitoare nu este permisă;
g) folosirea la fabricarea pălincii a zahărului caramelizat, nu este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obținându-se prin învechire în butoaie de stejar;
h) folosirea la fabricarea pălincii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, nu este permisă;
i) combinarea (cupajarea) este permisă;
j) concentrația alcoolică minimă este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

Sursa : wikipedia

Secretul sănătății și longevității Aciu - Pălincă de Zalău

Pălinca de Zalău deține, se zice, secretul sănătății și longevității și este, în egală măsură, un act cultural – însoțind renumita ospitalitate a românului, dar și un ambasador de seamă care crează cele mai bune auspicii pentru o diplomație cu rezultate spectaculoase.
Pălinca este băutura acloolică tradițională din România. Dar parcă nicăieri nu-i mai bună și mai aromată decât în inima Ardealului.
Secretul adevărat, cum spunea bătrânul Aciu, trebuie dat mai departe fără să lași ”vremurile” să altereze rețeta. E musai să fie toate așa cum le-a lăsat natura. Mai apoi, prunele trebuie să fie numai prune de soi, cazanul să fie de cupru și nimic altceva, iar pentru păstrare, butoaiele să fie de stejar, că nimic nu catifelează gustul pălincii cum o face lemnul bătrânului copac. Rețeta asta e bijuteria familiei și trebuie să trăiască și să rămână ca prima dată când s-a făcut. Nu e nimic industrializat în ea, de aceea cantitățile sunt mici și atent create”
Din prune “bistriţe” şi “anspaet”, mere, gutui sau pere, achiziţionate din zona noastră, Pălinca Aciu are o aromă specială pe care vă provocăm să o “coştoliţi”!

Pălinca din prune bistrițe Când totul e natural, se simte!

Îi un fel pregătit din prune bistriţe, cum le zicem noi aicea. Îs prune mari, albastre şi foarte dulci. Din aste iese cea mai bună pălincă de prune. Noi ştim să o preparăm cel mai bine.

În mod unanim, pălincarii spun că nu este recomandat ca tăria alcoolică să fie sporită artificial cu zahăr pus în borhotul de fructe. De aia te doare capul, de la zahăr. Însă de la pălinca noastră, din fructe curate, nu te doare, oricât ai bea.

Dincolo de ingrediente, mai contează şi butoaiele în care fructele sunt lăsate să fermenteze. Pălincarii spun că cele mai bune sunt butoaiele de stejar, uşor arse, care împrumută arome extrem de subtile pălincii. Iar pentru învechire, ei spun că pălinca trebuie lăsată să se învechească măcar cinci ani în butoaie din lemn.  Atunci când ajunge la o vechime potrivită, pălinca împrumută de la butoiul de lemn o culoare gălbuie. De asemenea, pălinca bună şi curată formează mărgele care durează atunci când este turnată în pahare. Însă cel mai important ingredient al unei pălinci bune, spun ardelenii, este inima bună cu care pălincarii o dăruiesc celor care vor să guste.

În istorie, pălinca a apărut în Evul Mediu timpuriu şi nu a fost inventată de ardeleni, ci de arabi. Ei nu o consumau ca băutură, deoarece Coranul interzice consumul de alcool, dar o foloseau pentru frecţie. După anul 1000, meşteşugul a ajuns şi în Ardeal.